În prezentul text am ales sã abordez „The Book of Dave”, scrisã de Will Self, din douã motive: autorul a venit personal sã-si prezinte noul roman în cadrul colocviului „Voices and Silences in the Contemporary Novel in English” la care am participat la Sorbona, pe 15 decembrie 2007 (a se vedea posterul colocviului). Cu aceastã ocazie, mi-a oferit si mi-a scris o dedicatie pe ultimul sãu roman (vezi fotografia). Cel mai mic lucru pe care pot sã-l fac este sã-i „promovez” cartea. Will Self (vezi fotografia) este autor de romane, nuvele, eseuri si apare frecvent în programe de radio si televiziune în Anglia. Ultimul lui roman, The book of Dave, este o distopie cu douã povesti paralele (una care se petrece în secolul 20-21 si alta care are loc 500 de ani dupã Dave), prezentate în capitole alternative.
Prima poveste este cea a lui Dave, sofer de taxi la Londra. Instabil mental, deprimat, rasist, misogin, îsi urãste fosta nevastã, Michelle. Acrit de situatia familialã în care se aflã (sotia lui îl pãrãseste pentru un alt bãrbat si îl ia si pe fiul lor, Carl), el scrie o carte pentru a-si exprima sentimentele si opiniile asupra relatiilor ideale care ar trebui sã domneascã între bãrbati si femei. El vrea, de asemenea, sã-i lase mostenire fiului lui „cunoasterea” (“The Knowledge” înseamnã, în jargonul soferilor de taxi din Londra, toate strãzile din oras, itinerariile si punctele de atractie pe care soferii trebuie sã le memoreze si sã le cunoascã pentru a obtine permisul). El îngroapã aceastã carte într-o noapte în grãdina fostei sotii si a noului ei sot, în speranta cã fiul lui o va descoperi într-o zi ca sã-si cunoascã tatãl. Sã amintim, în trecere, metoda de editare, de publicare (pe foi din otel) si de transmitere a cãrtii. Totusi, fiul lui nu va descoperi niciodatã aceastã carte. Ea va fi dezgropatã 500 de ani mai târziu, în timpul unui potop provocat de încãlzirea climaticã globalã. Anglia si Londra vor fi reduse la un arhipelag (the Ing Archipelago) (vezi fotografia).
Cea de-a doua poveste paralelã este cea a Hamsters-ilor, locuitori ai unei insulite care a rãmas din Londra dupã potop (insula Ham, în locul fostului cartier Hampstead Heath din Londra) (vezi fotografia). Este o comunitate primitivã fondatã pe o traditie oralã, ai cãrei locuitori nu stiu toti sã citeascã alfabetul (numit fonix). Cartea lui Dave devine „Cartea” (The Book), „Biblia” lor, sursã a unei noi religii si culturã. Dave este divinitatea (davinite) supremã care, dupã superstitiile lor, îi urmãreste în retrovizoare. Religia în Ing este „Dävinanity”, credinciosii sunt „dävines”, cei care comit pãcate sunt „chellish” (alãturare a douã cuvinte: Chelle, diminutiv al numelui fostei sotii, Michelle, care întruchipeazã ideea de infern, „hell”). În aceastã comunitate, bãrbatii si femeile trãiesc separati, si responsabilitãtile si cresterea copiilor sunt împãrtite: „mãmicile” se ocupã de copii timp de jumãtate de sãptãmânã („mummytime”/ „mummitym”), urmeazã Ziua Schimbãrii („Changeover Day”), când merg sã petreacã timpul cu tatii lor si sunt în grija unor „opares”, adolescente care nu au încã proprii copii).
Lumea grotescã descrisã de Dave, cu prejudecãtile sale, este amplificatã într-o lume dintr-un viitor si mai grotesc, care ascultã cuvânt cu cuvânt discursul dezlânat, impregnat de nebunie, de obsesiile lui Dave, de divagatiile, de vorbele goale înãltate la statut biblic si ideologic. Mai târziu, recunoaste si el cã toate au fost „o grãmadã de prostii, o grãmadã de mari prostii”. Si totusi, astfel, Dave Rudman, sofer de taxi la Londra, creeazã fãrã sã vrea o viitoare societate si aceastã „grãmadã de prostii” va fi analizatã literã cu literã de cãtre locuitorii insulei Ham. „The book of Dave” este clar o criticã socialã care demonstreazã cum ineptiile pot lua proportii si cãpãta un statut sacru.
Totusi, nu de acest aspect politic si social mã voi ocupa în acest text, ci, mai degrabã, de aspectul lingvistic si de vocile create de autor. Ceea ce mã intereseazã mai întâi este sonoritatea limbii în „The book of Dave”. Will Self a trebuit sã gãseascã conventii fonetice si ortografice pentru a reda sonoritatea accentului pe care vroia sã-l reprezinte, în acelasi timp „demotic working class cockney” (accentual cockney al clasei muncitoare transcris fonetic) în capitolele contemporane si „Mokni” în capitolele futuriste. Scopul lui era sã punã în scris diferitele nivele de limbã. Existã un decalaj între vocea internã a lui Dave (fraze în italice corespunzând gândurilor lui, monologului interior redat într-un cockney vulgar si nepoliticos) si vocea narativã externã care face apel la o englezã standard. De asemenea, în viitor, Hamstersii vorbesc „Mokni” (cuvânt care reuneste „mock” - adicã „fals”, „parodie” sau „a ridiculiza”, „a-si bate joc”, „a râde de” - si „cockney”). Limbajul Conducãtorilor („Drivers”), Arpee (R. P. = Received Pronunciation, adicã un accent standard, mai prestigios si mai solemn) traduce statutul lor social. Aceastã dualitate lingvisticã devine mai complexã prin adãugarea unui alt limbaj, cel al „moto”-ului (o fiintã jumãtate animal, jumãtate uman, genetic modificat) care mimeazã pronuntia copiilor mici, care sâsâie. Totusi, cititorul îsi gãseste „drumul” gratie ghidãrii vocii narative care rãmâne neutrã (Will Self a remarcat, în timpul interventiei lui la Sorbona, cã i-ar fi plãcut sã scrie totul în Mokni), dar inserarea cuvintelor inventate oferã rezistentã acestui ghidaj si decodãrii textului.
În diferitele conversatii, existã o suprapunere a mai multor nivele discursive cu sonoritãti specifice la fiecare nivel: vocea narativã neutrã, vocea lui Carl, personaj din viitor, exprimându-se în Mokni, vocea arpee a Soferului, mai solemnã decât Mokni si vocea moto-ului. Acest fenomen de heteroglosie (1) sau pluralitate a discursului, aceastã orchestrare a vocilor, registrelor, stilurilor, diversitãtii limbilor si salturile de la un nivel la altul, de la o sonoritate la alta, de la o voce la alta fac din romanul lui Will Self o lecturã dificilã.
Limba Hamsters-ilor este un amestec de neologisme sau cuvinte inventate: uneori, compozitia cuvintelor dã indicii asupra sensului: de exemplu, „crybulbs” înseamnã cepe (bulbi care te fac sã plângi), „bigwatt” înseamnã luminos (multi wati) ; „madeinchina” înseamnã creatie (fabricat în China); „a2z/aytoozed” înseamnã plan sau hartã (detaliul hãrtii Londrei se numeste de la A la Z, în realitate); definitia moto-ului datã în glosar este urmãtoarea: „mare mamifer omnivor care trãieste si se reproduce numai în Ham. Este folosit de cãtre locuitori pentru carnea sa si pentru producerea uleiului. Moto-ul posedã inteligenta unui copil uman de doi ani si jumãtate”; definitia unui „musher” este: „copil din Ham care are misiunea de a avea grijã de moto”. Acest limbaj are, de asemenea, transcrieri în stilul SMS: 2, B, C, B4, Y, U, iar „unitãti” înseamnã în viitor „minute” (2).
Vocabularul apartinând câmpului semantic a taxiului va face, de asemenea, parte din compozitia viitorului limbaj al Hamsters-ilor: „ticket” (P.V. = proces verbal) înseamnã „amendã”; „dashboard” (tablou de bord) înseamnã „Calea Lactee”; „screen” (parbriz) înseamnã „cer”; „screenwash” (lichid de spãlare a parbrizului) înseamnã „ploaie”; zilele sunt împãrtite în „tariffs” (tarife): primul de la 6 dimineata la 2 dupã amiaza, al doilea de la 2 dupã-amiaza la 10 seara si al treilea de la 10 seara la 6 dimineata; „fare” (pretul cursei) înseamnã „un suflet, o persoanã”, „headlight” (far) înseamnã „lunã” ; „lightoff/lytoff” (luminã stinsã) înseamnã „apusul lunii”; „lighton/lyton” (luminã aprinsã) înseamnã „rãsãritul lunii”; „foglamp” (proiectoare de ceatã) înseamnã „soare”; „Reervù” (ceea ce se vede în oglinda retrovizoare) înseamnã „excelenta sa”; „Driver / Dryva” (sofer) înseamnã „preot” ; „Knowlege Boys / Nolidj Boys” (elevi la scoala de soferi) însemnã „preoti în devenire”; „Emtwenny5” (autostrada M25) înseamnã „zidul care încercuieste orasul” (Londra) etc. O întreagã serie de transferuri se vor opera în limbajul din viitor plecând de la termeni uzuali si de la valori cotidiene si profesionale ale lui Dave în secolul 20.
Argoul, cuvintele familiare si poreclele din secolul 20 devin limbajul curent sau normele viitorului, cu o semnificatie mai mult sau mai putin asemãnãtoare cu cuvintele folosite initial de contemporanii lui Dave (3): „gaff” înseamnã „casã”; „lezza” (lesbianã) înseamnã „femeie care nu are copii”, „queer” (homosexual) înseamnã „bãrbat care nu are copii”; „booze” înseamnã „alcool”; „fagz” înseamnã „tutun” etc. Expresii curente în realitatea cotidianã a lui Dave, ca si nume de mãrci devin substantive comune: „evian” înseamnã pur si simplu apã de izvor sau un izvor; „decaux” este cuvântul pentru a desemna publicitãti; „PizzaDlivree” înseamnã „mana”; „burgerkine” înseamnã „vite” si jack/jak înseamnã orice bãuturã distilatã.
Alte fenomene lingvistice care contribuie la familiaritatea acestui limbaj viitor este utilizarea abrevierilor sau acronimelor din trecut ca substantive comune: „geepee” (G.P.) înseamnã doctor, „arpee” (R.P.) înseamnã limbaj elevat, seeseeteeveeman (CCTV, camere de supraveghere) înseamnã spion sau informator.
Modificarea sensului si transferurile metonimice (partea sau produsul care devine un tot) creeazã, de asemenea, vocabularul limbajului viitorului: mâncarea/produsele alimentare devin animalul: „bacon” înseamnã „porc” „shish” înseamnã „miel” si „roastduck/rozdukk” este echivalent cu „ratã”. Personajele din cultura popularã (de desene animate) devin animalul însusi: un „bambi” este un „cerb”, de exemplu, si un „bugsbunny” este un „iepure”. Cuvinte specifice în lumea lui Dave au o valoare genericã în viitor: de exemplu, „curry” va desemna o „masã caldã” si „starbucks” va fi „micul dejun”.
__________________________
1 Termen inventat de Mihail Bahtin în “Discourse in the Novel” The Dialgogic Imagination. Holquirst Michael, ed. U of Texas P, 1981.
2 Pe acest subiect, a se consulta criticul Walter J. Ong si conceptul lui de “oralitate secundarã” (‘secondary orality’) în Orality and Literacy: The Technologizing of the Word, publicat în 1982.
3 Pentru a putea aprecia cu adevãrat aceste cuvinte, cititorul trebuie sã cunoascã rezonanta acestor cuvinte argotice în englezã.
Va urma
Traducere din limba francezã de Laura Serban
