Volumul «Mémoires de la Shoah» a fost publicat în 2001, în Colectia «Sem» a celebrei Université Paul Valéry - Montpellier. Am obtinut acest volum mai târziu, în 2008, la Zilele iudaismului român de la Paris si consider aceasta una din întâmplãrile care reusesc sã îti îmbogãteascã spiritual itinerariul vietii.
«Mémoires de la Shoah» sau «Memoriile Holocaustului» aduc în prim-plan, în primul rând, necesitatea pãstrãrii intacte a memoriei si a celui mai mare masacru din istoria modernã a omenirii, Holocaustul (din greacã (holókauston) = : holos, [complet] + : kaustos, [ars]), (în ebraicã: Hasoa , în idis: Hurben subliniind însusi caracterul general al volumului.
«Mémoires de la Shoah» reprezintã culegerea unor poeme publicate de-a lungul timpului, atât în limba ebraicã, cât si în românã, si traduse de Tristan Janco în francezã.
Tristan Janco este originar din România, dintr-o urbe moldoveneascã din care au mai rãmas, asa cum mãrturiseste autorul în prefatã, decât sapte persoane septuagenare, o superbã sinagogã, din nefericire, goalã si douã cimitire evreiesti. Memoria inexpugnabilã a locurilor dãinuie si azi, în autor, originar de acolo, locuindu-i nostalgia copilãriei si adolescentei, dincolo de frontierele sufletului sãu.
Tristan Janco este, de altfel, pseudonimul cunoscutului academician Carol Iancu, director al „Centrului de studii si cercetãri evreiesti” din Montpellier, copresedinte al Asociatiei pentru întelegere iudeo-crestinã în Franta si recunoscut pe plan mondial pentru studiile sale istoriografice în domeniul istoriei evreilor si al relatiilor internationale si care, din discretia si modestia unui autor de specialitate consacrat, îsi propune aceastã identitate liricã inspiratã, poate, de Tristan Tzara, el însusi atras de tragismul wagnerian din „Tristan si Isolda”. Pseudonimul ales, de fapt, devoaleazã încã o datã tonalitatea poemelor sale, adevãrate rugi interioare, accentuate de tragism.
Volumul este alcãtuit din trei pãrti: a) „Gardien de la mémoire”; b) „Mémoire des poètes”; c) „Mémoire du cycle des mois de l’année”. Aceste pãrti sau cicluri poetice reprezintã memoria spatiului, omului si a timpului într-o interdependentã indisolubilã. Fiecare ciclu este structurat simbolic din douãsprezece poeme. În total sunt treizeci si sase de poeme adunate din ultimii treizeci de ani, aceastã cifrã având semnificatia, dupã o veche credintã evreiascã, celor treizeci si sase de întelepti care permit lumii sã existe.
Din aceste cicluri, am selectat câte un poem pentru o exemplificare optimã a creatiei autorului Tristan Janco.
„Gardien de la mémoire” este dedicat memoriei spatiului, cel care rãmâne martorul evolutiei sau involutiei civilizatiilor umane, al atrocitãtilor barbare initiate de semeni contra semenilor sãi în conflagratii injuste si însângerate.
MÉMOIRE D’AUSCHWITZ
Axe du monde
Balance d’ombres et brouillard
Fils de fer barbelés
Rivières de sang
Non-lieu impondérable
Moisissure des ténèbres
Caravane d’objets fantômes
Nuit aveugle et démoniaque
Montagne de numéros tatoués
Déferlement de l’apocalypse
Hécatombe d’ossements
Nuages de cendre
Océan de larmes vieillies
Étoiles d’or ensanglantées
Cimetière béant, maudit
Crépuscule en voiles de feu
Forêt de cris crucifiés
Rêves amputés d’avenir
Brasier des entrailles de l’homme
Train vêtu de linceuls
Vallée de gémissements éternels
Éclats d’obus dans la tête
Cascade de corps broyés
Souffrance et déraison
Ciel dévastateur
Voyage sans retour
Viol de l’espérance
Œil permanent de la mort
Grotte des idiomes enterrés
Aboiements insupportables
Arène de bûchers d’enfer
Aube funèbre
Tréfonds de l’humanité
Fardeau de braises
Écroulement du temps
Souillure de la mémoire du monde
Mémoire d’Auschwitz
Memoria Auschwitzului
Axã a lumii
Balantã de umbre în ceatã
Sârmã ghimpatã
Râuri de sânge
Neloc imponderabil
Mucegai al tenebrelor
Caravanã de obiecte fantomã
Noapte oarbã si demonicã
Munte de numere tatuate
Dezlãntuire a apocalipsului
Hecatombã de oseminte
Nori de cenusã
Ocean de lacrimi îmbãtrânite
Stele de aur însângerate
Cimitir cãscat, blestemat
Amurg în vãluri de foc
Pãdure de strigãte rãstignite
Vise amputate de viitor
Rug al mãruntaielor omului
Tren îmbrãcat în lintolii
Vale de gemete vesnice
Aschii de obuz în cap
Cascadã de corpuri mãcinate
Suferintã si lipsã de ratiune
Cer devastator
Cãlãtorie fãrã întoarcere Sperantã violatã
Ochi permanent al mortii
Grotã a idiomurilor îngropate
Latrãturi de nesuportat
Arenã de ruguri ale infernului
Zori funebrii
Strãfundul omenirii
Povarã de jãratec
Prãbusire a timpului
Patã a memoriei lumii
Memoria Auschwitzului
Al doilea ciclu de versuri „Mémoire des poètes” este un adevãrat omagiu adus lui Ilarie Voronca, Benjamin Fondane, Paul Celan, Emmanuel Eydoux, Itzhac Katzenelson, Hirsch Glick, martori ai Holocaustului. In esentã, este o galerie atemporalã, vizualã, în care dincolo de versuri, retrãiesti dramele existentiale, dintr-o istorie unde s-a uitat îndemnul „A-ti iubi aproapele”.
Umbrele ne locuiesc amintirile în acea itemporalitate discretã pe care numai arhitectura singularã a memoriei o poate oferi.
DE CZERNOWITZ À PARIS
Nul ne témoigne pour le témoin
Paul Celan
Tu es venu sur un nuage de nostalgie, laissant derrière toi
Czernowitz somnambule aux artères tranchées
Un monde englouti au nom de la croix gammée
Devant la porte fermée de l’exil intérieur
Poète déraciné, tu nous as offert
La rose de personne rythmant la fugue de la mort
Embaumant le sable des urnes
De seuil en seuil
Par la grâce du langage, de ta parole de feu
Nous avons compris la torture de la lumière
Les soleils sacrés sevrés d’amour
Les méandres de la respiration
Pendant que la cicatrice du temps restait toujours ouverte
Les torrents de sang ont noyé le pavot et la mémoire
La maison de l’oubli s’est métamorphosée en moisissure
Les caresses de la bien aimée eu couronne d’épines verte
Dernier maillon d’une chaîne rompue
Les cheveux de ta mère n’ont jamais blanchi
Ton œil est toujours présent pour veiller
Le lait noir de la source de la mer de l’Absence
Tu reposes dans la cité du cœur de l’Occident
Ton langage n’y est plus étranger
Tu nous a libérés du lourd fardeau de braises
Étincelle d’amour, maître du temps
De la Cernãuti la Paris
Nimeni nu depune mãrturie pentru martor
Paul Celan
Ai venit pe un nor de nostalgie, lãsând în urmã
Cernãutiul somnambul cu arterele tãiate
O lume înghititã în numele crucii încârligate
In fata portii închise a exilului interior
Poet dezrãdãcinat, ne-ai oferit
Trandafirul nimãnui ritmând fuga mortii
Îmbãlsãmând nisipul urnelor
De la un prag la altul
Prin harul limbajului, al cuvântului tãu de foc
Am înteles tortura luminii
Sorii sacri secãtuiti de iubire
Meandrele respiratiei
Pe când cicatricea timpului rãmânea mereu deschisã
Torentele de sânge au înecat macii si memoria
Casa uitãrii s-a metamorfozat în mucegai
Mângâierile iubitei în coroana verde de spini
Ultima za a unui lant rupt
Pãrul mamei tale nu a albit niciodatã
Ochiul tãu mereu prezent vegheazã
Laptele negru de la izvorul mãrii Absentei
Te odihnesti în cetatea din inima Occidentului
Limbajul tãu nu mai e acolo strãin
Ne-ai eliberat de povara grea de jeratic
Scânteie a iubirii, stãpân al timpului
Al treilea ciclu, „Mémoire du cycle des mois de l’année” accentueazã forta timpului ireversibil ca formã de energie impregnatã fiintei umane. Omul este învins de cea de-a patra dimensiune a universului sau el însusi un factor al timpului. Dincolo de linearitatea temporalã, rãmâne memoria umanã, ca factor decisiv al evolutiei.
MÉMOIRE DU MOIS DE MAI
Il est dans le soir de Montpellier du mois de mai
Un charbon incandescent qui veille
Dans cette dernière décennie du siècle
Les blessures d’antan des neiges de Transnistrie
Embrassent les couleurs des griottes de Bahlui
Tu t’en souviens encore des lilas de Harlau ?
Des Vendredis soir dans le bourg blanc de poussière
Les lecteurs des psaumes au seuil de la Maison de la Vie
Les perce-neige, les violettes de la forêt Zagavia
Les œufs de Pâques, le jeu de la chèvre, les foires
Le regard vers le cerf-volant collé par le Père
Les mélodies rythmées par la corne du bélier
Le bruit du train du grand départ
Mémoire du mois de mai d’un bourg qui n’est plus
Tu m’enveloppes doucement
Multitude d’ombres vous êtes toutes présentes ici :
Dans le cœur de l’Occident
Un charbon incandescent qui veille
Memorie de mai
În seara de mai de la Montpellier
Un cãrbune incandescent vegheazã
In acest ultim deceniu al secolului
Rãnile de mai an ale zãpezilor din Transnistria
Împrumutã culorile visinelor de pe Bahlui
Îti mai aduci aminte de liliacul de la Hârlãu?
De serile de Vineri din orãselul alb de praf
Cititorii de psalmi în pragul Casei Vietii
Ghioceii, violetele din pãdurea Zagavia
Ouãle de Pasti, jocul caprei, bâlciurile
Privirea tintã la zmeul lipit de Tata
Melodiile ritmate de cornul berbecului
Zgomotul trenului la plecarea cea mare
Memorie a lunii mai dintr-un orãsel care nu mai este
Tu mã învãlui cu blândete
Multime de umbre, toate sunteti prezente aici:
în inima Occidentului
Un cãrbune incandescent vegheazã
(Poemele selectate fac parte din cartea «Memoriile Soahului», publicatã în conditii grafice deosebite de editura «Biblioteca Apostrof», Cluj, 2006, în traducerea Letitiei Ilea. Reproducerea lor a fost posibilã prin bunãvointa conducerii editurii, reprezentatã de Marta Petreu.)
Remarcabilã în acest volum este si întâlnirea Poetului cu un grafician de exceptie ,Tudor Banus, care înnobileazã cu pana sa de aur, prin patrusprezece desene interioare, inclusiv coperta, «Mémoires de la Shoah».
Arhitect de formatie, cu studii de Beaux Arts la Paris, pictor, gravor, ilustrator, Tudor Banus este un artist plastic exceptional, de un talent flamboaiant, pe care vã invit sã îl vizitati pe site-ul sãu www.tudorbanus.com.
«Mémoires de la Shoah» dezvoltã o traiectorie liricã spre meditatie, în care universul thanatic e survolat de amintiri tragice, într-o eroziune cronicã de altã sorginte interioarã, un traseu organic tip engramã într-un mediu aparte sub semnul persistentei memoriei umane.
Tristan Janco, autorul volumului «Mémoires de la Shoah», a fost si va rãmâne martorul incontestabil al acelor evenimente ce nu-i permit decât o singurã invariantã: o reîntoarcere permanentã într-un polis indelebil al sufletului fiecãruia, pentru a le evoca.
