AXIOMA, nr. 10 (103)/2008. În sfârsit, Constantin Trandafir scrie despre volumul de eseuri „Intrãri în labirint” de Christian Crãciun! „…Christian Crãciun s-a rupt de jurnalismul pãgubos de la foitele obscure si s-a înfãtisat vederii noastre în ipostaza eseistului autentic…” Cum a fãcut, vreme în urmã, si distinsul critic, refuzând „foitele obscure” care-i mai completau bugetul sãrman… Cel care e subiect la pagina 3 (3172), se întreabã la pagina urmãtoare: „Si totusi, de ce s-a nãscut Caragiale?”, cu trimitere la cãrti ale lui Octavian Onea, care tare se preteazã la comentarii vioaie. Chiar, domnule Ch.C., de ce s-or fi nãscând unii care sã ne scormoneascã în lãuntrul fiintei nationale? Sigur, Ieronim Tãtaru tine greul sumarului cu „150 de ani de la nasterea lui Duiliu Zamfirescu”! Mai retinem „Carmen Sylva – Povestile Pelesului” de Mircea Colosenco si substantiala rubricã de folclor al lui Gherasim Rusu Togan. La aniversare (75 de ani), Mihaela Cojocaru scrie despre „Ion Bãlu. Opera biograficã.” Si mai departe rãmâne sã descopere cititorul, într-un numãr consistent, ca de fiecare datã.
ANTARES, nr. 124-125-126 / 2008, publicã un interviu cu poetul canadian Christian Bök, «Experimentul ca xenotext», din care aflãm cum se transformã un poem într-o secventã geneticã. Si sã mai spuni cã poezia nu este o fiintã…!? Câte o paginã rezervatã au Nichita Stãnescu si Cezar Ivãnescu.
CAFENEAUA LITERARÃ, nr. 11 / 2008 l-a invitat la dialog pe Dumitru Augustin Doman, care tine sã sublinieze: „Un scriitor este nu doar suma cãrtilor scrise de el, ci si a celor citite”. Aferim, coane, dar cât se mai citeste azi? Virgil Diaconu ne învatã „Mântuirea tricolorã”: „Glontul! Un suvenir pe care îl voi lãsa mostenire, / spre a le fi de folos la nevoie.”
OGLINDA LITERARÃ, nr. 82 / octombrie 2008. Citim cu interes „Poezie, picturã si caligrafie sau alchimia dintre imagine si text numitã haiga” de Marius Chelaru. De asemenea, „O întâlnire-n closet cu poezia porno” a lui Virgil Diaconu: „Literatura românã, domnii mei, e o literaturã mare. Mare pentru cã în ea încape orice: poezia realismului socialist, poezia omagiilor ceausiste, poezia pãsunistã (mai veche sau mai nouã), poezia ermetic-absurdã, poezia de vorbe goale (verbiajul poetic), poezia profanatoare si, iatã, poezia porno si a WC-urilor publice. De fapt, în ultima vreme, poezia recupereazã toate prezervativele Europei si trece dintr-un closet în altul.” Mai mult, în pagina 3721 (!!!) a revistei.
NORD LITERAR, nr. 10 / 2007. Gheorghe Glodeanu despre «Un „Jurnal în fãrâme”» de Eugen Ionesco: „Pentru diarist, viata nu echivaleazã cu timpul, nu e existenta care curge. Dimpotrivã, ea înseamnã prezent, prezentã, plenitudine.” Eseul Tereziei Filip „Nichita Stãnescu. Divinitatea daimonicã. Ambiguitate si seductie” îmbogãteste bibliografie poetului dispãrut acum un sfert de veac.
SUD, nr. 9-10 / 2008. Liviu Ioan Stoiciu ne invitã la o comparatie între situatia (deplorabilã) a Muzeului National al Literaturii Române din Bucuresti si starea (excelentã, din mai toate punctele de vedere a) Muzeul Literaturii Române din Iasi. Dragã LIS, hai sã ne mutãm în curtea Casei Pogor, cu literatura românã cu tot!
VIATA ROMÂNEASCÃ – nr. 10/2008. De când e sub directia lui N. Prelipceanu, „Bãtrâna Doamnã” a pornit-o pe zburdãlnicie. În numãrul acesta, redactorul-sef ia partea artistilor desemnati de ICR sã promoveze cultura româneascã în lume, dezavuind „vocile isterice” ale celor „orbiti doar de ura visceralã”. Tot domnia sa intervieveazã pe Mihai Sora, de unde rezultã, între altele, « apetitul politic » temperat: în 1947, membru al Partidului Comunist Francez, presedinte al Frontului National Român, apoi, mai târziu, ministru al învãtãmântului (FSN), presedintele Aliantei Civice, membru fondator al GDS, în conducerea PAC samd. Interesantã ancheta « Scriitorii si Biblia », acum cu participarea lui Ion Buduca si Eugen Dorcescu. Din „Antologia liricã”, meritã semnalatã prezenta poetesei Toea Muresan, cu texte publicate si în alte reviste: „M-am sãturat de-un logos fustangiu! / C, z, r, t, g – consoanele. / Vocala mã privea / În gura mea, în sinea mea, în mintea ta, / Iar rima-i cu aspectu-i de bãsinã, / Deodatã mã transformã în cretinã. // Octombrie, si plouã. / Mã întorc la starea realitãtii din brichetã, / As vrea cu vorba mea sã fiu cochetã / Si-nsir un vers de pus la toaletã”.
ROMÂNIA LITERARÃ – nr. 47/2008. Scriitorul Mircea Mihãies îsi denuntã «justitiarismul agresiv» si prietenii: Cristian Tudor Popescu, Ioana Lupea, Adriana Babeti, , Valentin Constantin, Silviu Lupescu, Ioan Morar, H.-R. Patapievici, Vasile Popovici, Eugen Suciu, Vladimir Tismãneanu. Cu aplicatie specificã, Daniel Cristea Enache scrie despre Fãnus Neagu. Imagini si scurte comentarii de Ioana Pârvulescu de la Târgul de carte Gaudeamus 2008. În atentie specialã, Istoria criticã a literaturii române de Nicolae Manolescu. Iulian Boldea deseneazã un corect „profil” al lui Geo Bogza. De remarcat cu deosebire pagina de poezie pregnantã a lui Adrian Popescu, din care ne face plãcere sã reproducem doar douã strofe: „O, nave mari, nave cisterne, / La care vin sã bea oleoducte. / În forfota de port cine discerne / O navã de-alta, un paner de fructe ? / Mã simt ca pestele în apã, / / Ca scoica albã-n mâlul cald, / Ca prizonierul care scapã, / Pãtrund în grote de smarald”.
ACOLADA – nr. 12-13/2008. Cum se vede, venerabila revistã de la Satu Mare a împlinit un an si o lunã de la aparitie. Colaboreazã Ana Blandiana, Barbu Cioculescu, Constantin Abãlutã, Ilie Constantin, Gheorghe Grigurcu, Nicolae Breban, Dan Stanca, Radu Ulmeanu, Constantin Trandafir (despre proza lui Augustin Buzura si Nicolae Breban) ), Constantin Mateescu, Pavel Susarã, Sorin Lavric, Tudorel Urian, Ion Zubascu, Luca Pitu, Magda Ursache, Simona Vasilache, Adrian Dinu Rachieru, Nicolae Florescu, Petre Got, Liviu Antonesei, Angela Marinescu, C. D. Zeletin etc. Scuze pentru aceastã lungã simplã însiruire. Ar mai trebui sã consemnãm diversitatea contributiilor. Dar spatiul... Abia a rãmas putin loc pentru a cita din cuvintele unui scriitor de o adâncã sobrietate, Constantin Cãlin, detinãtorul rubricii Zigzag: „Lipsa de umor nu e nicicând si niciunde un semn bun. Cine n-o regretã, declarând cã preferã seriozitatea, se însealã. Seriozitatea poate fi mimatã, umorul – nu. Seriozitatea în exces duce la «pozã», e stupidã; o frânã intelectualã. Decât ea, mai bine o glumã, fiindcã aceasta miscã lucrurile din loc”. Rezon!
CETATEA CULTURALÃ, nr. 11(83) / noiembrie 2008, apare, totusi, în conditiile grele ale economiei de piatã, prin eforturile stimabile ale lui Dan Brudascu. Formatul mic (14,5x21 cm) faciliteazã lectura unor texte interesante. Remarcãm cronica „Ochiul încrustat cu luminã”, o atentã si aplicatã judecatã a Valeriei Manta-Tãicutu la vol. de poeme „33, piatrã, pasãre, duh” de Florin Dochia

Am mai primit la redactie revistele culturale: Poesis, nr. 213-214 / 2008, Banat nr. 9 si 10 – 2008, Salonul literar, nr. 65 – 2008, Provincia Corvina, nr. 13 (50) – 2008, Ateneu, nr. 10 (470) – 2008, Timpul, nr. 10 – 2008, Dunãrea de jos, nr. 81, noiembrie 2008, Citadela, nr. 4-5(7-8) – 2008, Pro Saeculum, nr. 7 (51) – 2008. MULTUMIM!

________________________
ACOLADA, nr. 10 (13)/2008. Tânãra revistã are o maturitate de invidiat! „Dileme cioraniene” se intituleazã cronica literarã semnatã de Gheorghe Grigurcu: „Cioran aparþine categoriei gânditorilor-scriitori. Din aceeasi familie cu Pascal, Nietzsche, Schopenhauer…” Poate si Kierkegaard, domnule profesor? Ancheta (realizatã de Dora Pavel) cu tema „De amicitia” are ca invitaþi pe Liviu Antonesei, Gheorghe Grigurcu, Angela Marinescu. Deocamdatã, sapte stele din sapte! „Romancierul cu greutate” Nicolae Breban este subiect la „Miscarea prozei”, rubrica lui Constantin Trandafir. Ce-o fi voind sã zicã? Citiþi la pagina 10! Nu rataþi interviul lui Ion Zubascu cu Ana Blandiana: „Ura poate fi combustibilul istoriei, dar dragostea poate fi combustibilul poeziei” (Care s-o fi ieftinit în ultima vreme?). Ana Blandiana: „Sunt convinsã cã lumea nu poate fi salvatã decât în mãsura în care poate fi convinsã sã creadã în poezie si sã tindã spre ea”. Le citim cu plãcere pe Mariana Senilã-Vasiliu si Magda Ursache, mereu neostoite în a vesteji fãrã îndurare atitudini, fapte, comportamente… (Fl. D.)