Biblioteca Europeanã
Cea mai interesantã initiativã a Uniunii Europene din ultimul timp a trecut putin remarcatã în spatiul public românesc (chiar si cel cultural, direct vizat). În ziua de 21 noiembrie a fost lansat, pentru scurt timp, portalul electronic Europeana, o bibliotecã europeanã multimedia. Succesul acestei initiative nu era asteptat nici mãcar de administratorii acestui proiect astfel cã, în urma accesãrii site-ului (www.europeana.eu) de aproape zece milioane de vizitatori în intervalul primei ore de la lansare, aceastã paginã de internet s-a blocat. Nu ne mirã faptul cã acest proiect a început cu stângul, având în vedere importanta acordatã culturii de cãtre Comisia Europeanã, mult mai interesatã de bunãstarea materialã a europenilor, mai ales în aceste vremuri de crizã globalã, decât de supravietuirea si dezvoltarea culturalã bazatã pe valorificarea bogatei traditii culturale europene. Avem si precedentul înlãturãrii oricãror referinte crestine în geneza Europei din preambulului Tratatului de Instituire a unei Constitutii pentru Europa, fapt care poate cã a contribuit la rusinosul esec al adoptãrii acestui document important, cãci, deh, dacã Dumnezeu nu te ajutã, poti trece toate principiile democratice din lume, tot nu serveste la mare lucru (limba românã are o minunatã expresie: frica de Dumnezeu). Ce înseamnã însa Europeana? Pur si simplu, o giganticã biblioteca on-line europeanã prin care se inaugureazã noi modalitãti de explorare a patrimoniului european: printr-un portal web disponibil în toate limbile U.E., amatorii de artã, literaturã, stiintã, politicã, istorie, arhitecturã, muzicã sau cinema vor putea accesa rapid si gratuit cele mai mari colectii si capodopere din Europa reunite într-o singurã bibliotecã virtualã. Din 2010, biblioteca va pune la dispozitie milioane de opere reprezentând bogata diversitate culturalã a Europei si va cuprinde zone interactive pentru comunitãtile interesate de anumite teme. Uniunea Europeana va cheltui douã milioane de euro pe an în acest scop, în perioada 2009-2011. În acelasi timp, Comisia intentioneazã sã atragã participarea sectorului privat în vederea extinderii ulterioare a bibliotecii digitale europene. Înfiintarea bibliotecii digitale Europeana a fost sustinutã printr-o rezolutie adoptatã cu o majoritate covârsitoare de Parlamentul European în septembrie 2007.
La adresa www.europeana.eu utilizatorii internetului din întreaga lume vor gãsi peste douã milioane de cãrti, hãrti, înregistrãri, fotografii, documente de arhivã, tablouri si filme din bibliotecile nationale si institutiile culturale ale celor 27 de state membre ale UE. Dupã blocarea site-ului la adresa sus-mentionatã, apare un mesaj prin care utilizatorii sunt informati cã site-ul nu functioneazã, ca urmare a accesãrilor record cu care s-a confruntat. Administratorii promit cã vor reveni la mijlocul lunii decembrie cu o versiune adaptatã cerintelor numerosilor vizitatori.
„Europeana îmbinã avantajul competitiv european în domeniul tehnologiilor comunicatiei si retelelor cu bogãtia patrimoniului nostru cultural”, a declarat José Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene. „Europenii vor putea accesa de acum cu usurintã, repede si într-un singur spatiu incredibilele resurse ale marilor noastre colectii. Europeana este mult mai mult decât o bibliotecã. Este o adevãratã fortã inspiratoare, un imbold pentru europenii secolului al XXI-lea sã se întreacã în creativitate cu unii din cei mai inventivi înaintasi, cum ar fi marile personalitãti ale Renasterii. Închipuiti-vã numai ce posibilitãti oferã studentilor, eruditilor, iubitorilor de artã faptul de a avea la dispozitie, de a putea combina si cerceta on-line comorile culturale ale tuturor statelor membre. Se demonstreazã astfel cu pregnantã faptul cã în centrul integrãrii europene stã cultura.”
Europeana le permite celor interesati sã caute si sã navigheze simultan prin colectiile digitalizate ale bibliotecilor, arhivelor si muzeelor europene. Prin urmare, utilizatorii pot cerceta diverse teme fãrã sã caute si sã viziteze o multitudine de site-uri si resurse. Google-ul nu este solutia cea mai eficientã în multe cazuri când este nevoie de obtinerea unor informatii mai complexe. Proiectul initiat de Comisie în 2005 a fost realizat în strânsã colaborare cu bibliotecile nationale si alte organisme culturale ale statelor membre, precum si cu sprijinul consistent al Parlamentului European. Comisia Europeanã a început sã lucreze la digitalizarea si accesibilitatea online a materialelor culturale încã din anul 2000. În urmãtorii cinci ani, Comisia a cofinantat proiecte de cercetare si a stimulat o mai bunã colaborare între statele membre care doreau sã-si punã patrimoniul cultural online. Gãzduitã de Koninklijke Bibliotheek, biblioteca nationalã olandezã, Europeana este administratã de Fundatia pentru Biblioteca Digitalã Europeanã, care reuneste principalele asociatii europene de biblioteci, arhive, muzee, arhive audiovizuale si institutii de culturã. Peste o mie de asezãminte culturale de pe tot cuprinsul Europei au oferit materiale pentru acest proiect. Muzeele europene, inclusiv Louvre din Paris si Rijksmuseum din Amsterdam, au pus la dispozitie tablouri si obiecte din colectiile lor în format digital. Arhivele diferitelor state au contribuit cu documente nationale importante, iar Institutul National al Audiovizualului din Franta a furnizat 80 000 de înregistrãri de emisiuni reprezentative pentru sec. al XX-lea, începând cu primele imagini filmate pe câmpurile de luptã din Franta în 1914. Bibliotecile nationale de pe întregul continent participã cu manuscrise si tipãrituri, inclusiv exemplare digitale ale unor cãrti celebre, care au dãruit lumii noi idei.
În 2009-2010, prin intermediul programului de cercetare al UE, se vor finanta noi studii asupra bibliotecilor digitale, în valoare de circa 69 de milioane de euro. În aceeasi perioadã, sectorul despre societatea informationalã din Programul pentru Competitivitate si Inovare va aloca aproximativ 50 de milioane de euro pentru ameliorarea accesului la patrimoniul cultural si stiintific european. Din pãcate doar Institutul de Memorie Culturalã (http://www.archweb.cimec.ro/e_default.htm) este partenerul din România mentionat pe site-ul Europeana spre deosebire de alte state membre care au o reprezentare mult mai consistentã, în special din partea Bibliotecilor Nationale. Ne-am fi asteptat sã regãsim cel putin Biblioteca Centralã Universitarã (B.C.U.) sau Biblioteca Nationalã. Initiativei Comisiei Europene s-au alãturat si state care nu fac parte din Uniunea Europeanã dar care sunt parti componente ale culturii europene precum Islanda si Norvegia. Asteptând cu nerãbdare redeschiderea site-ului (nici nu stim daca ar fi mai întelept sã-l accesãm din ianuarie pentru a nu-l bloca din nou de data asta cu 20 de milioane de accesãri....) este de apreciat acest nou element (www.europeana.eu) care va facilita comunicarea si studiul imensului patrimoniu cultural european, un instrument util multor categorii de oameni implicati în diverse domenii de activitate.
