Fenomenul
premiilor literare în Marea Britanie
Monica Girard
Université Nancy 2
(urmare din numãrul anterior)
British Book Industry Awards
Împrumutând superlativele organizatorilor, Publishing
News, BBIA reprezintã “Oscarul comertului de carte”1
sau “cel mai prestigios premiu din calendarul premiilor pentru
cãrti”ii. Având cel mai variat premiu, ei se mândresc
cu aceasta: “singura distinctie care onoreazã toate sectoarele
posibile de premiat ale unei cãrti”iii si atrag edituri
mici, independente, afirmând cã “nu trebuie sa
fii mare ca sã fii cel mai bun”4.
The British Book Industry Awards (numele lor popular este “Nibbies”)
este orientat cãtre comertul cu carte, membrii cãruia
fac nominalizãrile. Ei premiaza multe categorii variate, incluzând
Publisher of the Year, Chain Bookseller of the Year, Display Creations
In-Store Marketing Award si Editor of the Year. Mai mult, categoriile
si sponsorii se schimbã frecvent. In 2005 s-a infiinatat
premiul “autorul anului” si “scriitorul anului”.
Alegerile sunt fãcute de trei experti în design,
editare si producere.
Iatã câteva premii ale anului 2006:
Book of the Year (ales din câstigãtorii celorlalte
categorii)
The Inward Laugh Fleece Press
Limited Edition & Fine Binding (Editie Limitata si Coperta Speciala)
The Inward Laugh Fleece Press
Digitally Printed Books (Carte editata pe computer)
Light on Earth Butler & Tanner
Exhibition catalogues, photographic books, art & architecture
monographs (Cataloguri de expozitie, carti de fotographie, arta si
monografii de arhitectura)
Blahnik By Boman Thames & Hudson
Trade Illustrated (General, non-fiction) Carti illustrate (general,
non fictiune)
Arabesque Penguin Books
Literature (Fictiune, poezie, biografie si litere –
cartonate si necartonate)
Ten Poems From Hafez Sylph Editions
Primary Education (Cãrti educationale pentru copii
între 2 si 10 ani)
Rapid Series Harcourt
Secondary Education (Cãrti educationale pentru
copii între 11 si 18 ani)
AQA Advanced Geography Textbook Philip Allan Update imprint of Hodder
Tertiary Education (Cãrti educationale pentru colegii/universitãti)
Visual Communication AVA Publishing
Scholarly, Academic & Reference (e.g. dictionare, atlase,
cãrti de cercetare)
The Long History of Old Age Thames & Hudson
Children’s Trade (literaturã pentru toti copiii)
A Winter’s Tale Simon & Schuster
Best Jacket/Cover Design (Coperta color sau alb/negru)
DIY: Know How With Show How Dorling Kindersley
Best British Book (Aceastã carte trebuie sã fie proiectatã,
editatã, printatã si legatã în Marea
Britanie)
Fired Up Daniel Katz Ltd
The Guardian Fiction Award
Atribuit din 1965 de ziarul The Guardian, acest premiu îi aduce
10.000 de lire sterline câstigãtorului. Selectia
este fãcutã de un juriu format din din critici si
scriitori, condusi de editorul literar al cotidianului, Claire
Armistead. Este cea mai veche distinctie sponsorizatã
de un ziar. În 1999, premiul a fost modificat. Se numeste
acum the Guardian First Book Award, si nu se mai limiteazã
la fictiune. Ceea ce este unic printre premiile literare este
ca el « este deschis la scrierea în toate genurile literare
» si scopul lui este sã recompenseze « cel
mai bun dintre noile talente literare»5.
Aceastã distinctie este asociatã cu faimoasa librãrie
Waterstone’s care joacã un rol în procedura de
selectie. Procesul începe cu criticii de carte ai ziarului
The Guardian care recomandã un anumit numãr de cãrti
bune care cred ei cã meritã premiul. Cãrtile
cu cele mai multe nominalizãri formeazã lista initialã.
Apoi, prin anunturi plasate în ziarul The Guardian, se
formeazã grupuri de cititori din public. Sunt opt astfel de
grupuri, fiecare cuprinzând opt persoane care se întâlnesc
în diferitele librãrii Waterstone’s din tot Regatul
Unit. Dupã opt întâlniri sãptãmânale
în care ei discutã despre cãrtile din lista
initialã, fiecare grup înainteazã o listã
cu cinci cãrti favorite.
Rezultatele se confruntã pentru a produce
o listã de cinci cãrti finaliste, care reprezintã
lista finalã. Un juriu format din celebritãti
hotãrãste cine este câstigãtorul.
Lista finalã este anuntatã în noiembrie,
în fiecare an, si câstigãtorul în
decembrie. Câstigãtorul, pe lângã 10.000
de lire drept recompensã, este promovat în paginile ziarelor
The Guardian si The Observer (editia duminicala a ziarului The
Guardian)
Câstigãtorul anului 2006: Yiyun Li’s, A Thousand
Years of Good Prayers
The Guardian promoveazã de asemenea un premiu literar de literaturã
pentru copii, The Guardian Children’s Fiction Prize pentru cãrti
publicate în Regatul Unit în anul precedent. Premiul a
fost acordat annual din 1967, si este decis de câtiva
autori si editorul de recenzii a sectiunii pentru copii
ai ziarului. Asa cum au afirmat organizatorii, “premiul
are o traditie în a gãsi noi voci în literatura
pentru copii înainte ca restul lumii sa fie constientã
de ei” 6.
Câstigãtorul anului 2006 : Philip Reeve, A Darkling
Plain
The Hawthornden Prize
Ca si James Tait Black Award, care a fost initiat în
acelasi an, The Hawthornden este unul dintre cele mai vechi premii.
A fost fondat în 1919 de Alice Warrender în memoria poetului
scotian William Drummond of Hawthornden. Administrat de Hawthornden
Trust si sponsorizat de Drue Heinz, premiul de 10.000 de lire
este acordat « celei mai bune lucrãri de literaturã
imaginativã publicatã în anul precedent. »7.
Termenul de « literaturã imaginativã » a
fost în trecut interpretat de juriu într-un mod larg si
liberal (poate include biografie, literaturã de cãlãtorii,
istoria artei etc, dar si fictiune si teatru) si
câstigãtorii de pânã acum au scris
atât fictiune cât si non fictiune. Cãrtile
nu pot fi propuse de edituri. Juriul decide asupra câstigãtorului.
Tinerii autori sunt mai ales încurajati.
Câstigãtorul anului 2006: Alexander Masters, Stuart:
A Life Backwards
The WH Smith Award
Premiul literar WH Smith a fost fondat în 1959 de libraria WH
Smith, omniprezenta in Marea Britanie pe fiecare strada in orice oras.
Scopul acestui premiu este de a “încuraja si de a
aduce recunostere internationalã autorilor din Commonwealth”.
Premiul recompenseaza “cele mai remarcabile contributii
la literaturã ale unui cetãtean din UK sau Commonwealth”8.
Initial deschis pentru toti locuitorii UK, Commonwealth
si Republicii Irlanda, acum premiul s-a diversificat si primeste
lucrãri strãine în traducere si operele autorilor
americani, care au si dominat în ultimul timp listele câstigãtorilor.
Premiul WH Smith recompenseaza un autor a cãrui carte “aduce,
în opinia juriului, cea mai importantã contributie
la literaturã”.
Pe site-ul lor oficial, organizatorii vorbesc despre specificul acestui
premiu: “Premiul a fost primul din acest secol care sã
nu aibã limitã de vârstã pentru autor si
care sã acopere cel mai larg câmp literar posibil, cu
propuneri permise având orice subiect sau de orice gen”9.
Distinctia este acordatã în fiecare lunã
martie, cu un premiu de 10.000 de lire. Ce diferentiazã
WH Smith de orice alt premiu este implicarea publicului în procesul
de votare. În timp ce lista initialã este alcãtuitã
de doi membri din public si o celebritate, alegerea finalã
este fãcutã de oameni obisnuiti, care voteazã
online, in librariile WH Smith, si prin mail.
WH Smith Thumping Good Read Award
Acest premiu anual britanic de 5.000 lire recompenseaza cel mai bun
autor al anului. Fondat în 1992 de grupul WH Smith, premiul
este acordat de un juriu format din clientii librariei.
Câstigãtorul anului 2006: K. Rowling, Harry Potter
and the Half-Blood Prince
The John Llewellyn Rhys Prize
Fondat în 1942 de Jane Oliver în memoria sotului,
John Llewellyn Rhys, un tânãr scriitor ucis în
timpul celui de-al doilea rãzboi mondial, acest premiu este
administrat de Booktrust. The Mail on Sunday a finantat premiul
din 1987 pânã în 2003. De atunci, a fost condus
de Booktrust10, o institutie filantropicã independentã
educationalã. Orice operã literarã, fictiune
sau non-fictiune, poezie sau piesã de teatru scrisã
de un autor britanic sau din Commonwealth sub 35 de ani este admisã
dacã este scrisã în englezã si publicatã
în UK. Editorii fac propuneri. Câstigãtorii
anteriori nu mai sunt admisi. Juriul este format dintr-un presedinte
si doi membri, de obicei autori (romancieri, dramaturgi, poeti)
si ziaristi. Câstigãtorul primeste
5000 lire si finalistii primesc fiecare 500 lire.
Câstigãtorul 2006: Uzodinma Iweala Beasts of No
Nation
The Somerset Maugham Award
Acest premiu a fost creat si sponsorizat în 1947 de Somerset
Maugham, si de aceea îi poartã numele. Scopul lui
a fost sã-i ajute pe scriitorii britanici sub 35 de ani sã-si
imbogãteascã scrierea petrecând timp peste
granite. Este administrat de Societatea Autorilor. Din 1964,
mai multi câstigãtori sunt alesi în
acelasi an. Un total de 12.000 de lire este disponibil în
fiecare an si distribuit în fiecare lunã mai între
câstigãtori pentru a fi cheltuiti pe cãlãtorii
în strãinãtate. Operele pot fi poezie, fictiune,
criticã, biografie, istorie, filozofie, beletristricã,
sau cãrti de cãlãtorie. Piesele de teatru
nu sunt incluse.
Câstigãtorii anului 2006:
Chris Cleave, Incendiary
Owen Sheers, Skirrid Hill
Zadie Smith, On Beauty
----------------------------
1 http://www.britishbookawards.co.uk/bba/pnbb
shortlist_bookoftheyear.asp (site consultat in aprilie 2007)
1 http://www.britishbookawards.co.uk/bba/bbia
index.asp? (site consultat in aprilie 2007)
2 http://www.britishbookawards.co.uk/bba/bbia_about.asp (site consultat
in aprilie 2007)
3 http://www.britishbookawards2006.com/ (site consultat in aprilie
2007)
4 http://books.guardian.co.uk/guardianfirstbookaward2004/ (site consultat
in aprilie 2007)
5 http://books.guardian.co.uk/childrensfictionprize2006/0,,
1779116,00.html (site consultat in aprilie 2007)
6 http://everything2.com/index.pl?node_id=1851437&lastnode_
id=1851439& (site consultat in aprilie 2007)
7 http://home.comcast.net/~antaylor1/whsmithlit.html (site consultat
in aprilie 2007)
8 http://www.whsmith.co.uk/whs/Go.asp?pagedef=/books
/awards/show.htm&data=whslit (site consultat in aprilie 2007)
9 Booktrust este o asociatie filantropicã dedicatã
promovãrii cãrtilor si cititului la orice
vârstã. Booktrust este responsabilã pentru un
numãr de promovãri literare de success, a sponsorizat
premii literare si proiecte creative care sã încurajeze
cititorii de orice vârstã sã descopere si
sã se bucure de cãrti.
(Versiune în limba românã de Laura ªerban)
Evaluarea criteriilor
premiilor literare
Prima problemã, în ceea ce priveste
dificultatea de a stabili sau mãsura calitatea unei cãrti,
depinde de definitia criteriilor pe care premiile literare le
pun în valoare, întrucât aceste criterii sunt extrem
de subiective. Ce se întelege exact prin termenii aplicati
cãrtilor: „serioasã” (Premiul Booker),
„plãcutã”, „bine scrisã”
(Premiul Whitbread), „mãiestrie” (Premiile Orange
si James Tait Black Memorial), „care miscã
cititorul si-i stimuleazã gândirea” (Premiul
Orange), care procurã „plãcerea de a citi”
(Premiul James Tait Black Memorial)? Sã întelegem
cã un roman „serios” înseamnã un roman
pretentios si dificil? Prin urmare, aceasta înseamnã
cã un roman serios nu poate fi „citit cu plãcere”
si nu poate „misca” publicul? Un roman „serios”
e pur si simplu un roman intelectual? O carte de calitate din
punct de vedere artistic si estetic care se încadreazã
într-un anumit canon literar? Aceastã serie de întrebari
demonstreazã dificultatea de a defini astfel de termeni vagi
si generali care caracterizeazã fictiunea.
Premiile literare în Marea Britanie tind sã aibã
un punct comun, deoarece majoritatea organizatorilor pretind cã
vor sã premieze cãrti agreabile care atrag cititorul
sã le cumpere si sã le citeascã. Dar întrebarea
este: ce text poate fi calificat drept „plãcut”?
Sã întelegem cã, de exemplu, cãrtile
„lizibile”1 sunt apreciate? În cãrtile
„lizibile”, reactia cititorului este presupusã
a fi mai pasivã. Acest gen de carte tinde sã prezinte
cititorului o reprezentare familiarã a lumii si a personajelor
în care el se regãseste. Cititorul acceptã
astfel sensul romanului fãrã a depune prea mult efort
sã-l descifreze. El devine numai un „consumator”
al textului citit, spre deosebire de o carte „scriptibilã”,
pentru care e nevoie de un cititor cu un rol activ. În acest
caz, cititorul devine producãtorul textului. Un text „scriptibil”
atrage atentia la maniera în care este scris, la mecanismele
lui ca operã de artã, la procesul de compozitie
si la utilizarea specificã a limbajului.
Putem, prin urmare, considera un text „plãcut”
dacã îndeplineste dorintele cititorului sau
dacã coincide cu „orizontul asteptãrilor”2
lui, dacã cititorul poate decoda textul cât mai mult?
Sau, dimpotrivã, un text devine „plãcut”
dacã depãseste asteptãrile cititorului,
dacã dorintele cititorului nu sunt îndeplinite
sau confirmate si dacã existã o distantã
esteticã care modificã sau submineazã aceste
asteptãri clasice? În concluzie, pentru ca o carte
sã aibã succes, sã fie consideratã plãcutã
si scrisã bine, trebuie sã îndeplineascã
sau sã depãseascã gusturile cititorului?
Pentru Ian Maclean, distanta esteticã este o mãsurã
a valorii literare, „creând un evantai la al cãrui
capãt se aflã lectura de tip „culinar” („consumabilã”)
si la celãlalt opere care au un efect radical asupra cititorilor”.3
Un alt criteriu de selectie, favorizat de organizatorii Premiului
Whitbread, este necesitatea ca romanele sau cãrtile în
general sã fie „scrise bine”, pentru ca toti
cititorii sã le aprecieze. Încã o datã,
aceasta este o notiune vagã, care depinde nu numai de
maniera în care cartea a fost scrisã, de tehnica literarã
si narativã, dar si de cum reactioneazã
cititorii când citesc respectiva carte si de cum evalueazã
textul literar. Subiectivitatea procesului de lecturã si
reactia cititorului în functie de mediul lui social
si cultural trebuie luate în consideratie. În
fond, fiecare cititor, bazat pe experienta lui personalã
de lecturã, obiceiurile lui de lecturã, procesul de
identificare cu personajele sau intriga cãrtii, poate
ajunge la concluzia cã o carte e bine scrisã sau nu.
Cei care stabilesc cã o carte e bine scrisã sunt, evident,
membrii juriului, care aleg o anumitã carte dintre sute de
alte cãrti. Gusturile lor în literaturã
sunt iarãsi subiective. Pe lângã faptul cã
sunt „cititori însetati de lecturã si
pasionati de cãrti”4, asa cum David
Reed, directorul afacerilor Whitbread, a descris juriul în 2003,
sunt acesti membri „supercititori”5, care cautã
sensul dincolo de suprafata textului si analizeazã
obiectiv functiile stilistice ale acestui text? Dar putem garanta
cã cititorul normal, care va descoperi aceastã carte
premiatã, va avea aceeasi distantã criticã
si esteticã precum membrii juriului? Spre deosebire de
Premiul Booker, care se spune cã favorizeazã elitismul,
Premiul Whitbread se adreseazã cititorului „normal”,
care apreciazã cãrti agreabile si usor
de citit. David Reed a declarat: „În fiecare an, Premiul
Whitbread este acordat autorilor care scriu cãrti usor
de citit”. Întrebarea este: sunt aceste cãrti
„usor de citit” situate mai jos pe scara literarã
decât cãrtile serioase promovate de Premiul Booker?
Existã o diferentã între aceste douã
premii, nu neapãrat din punct de vedere financiar6, dar din
punct de vedere al prestigiului si al valorii literare a cãrtii
premiate?
Gusturile literare ale unui juriu în particular nu garanteazã
deloc receptia si succesul comercial al unei cãrti
premiate. Ne putem întreba, de asemenea, dacã autorul
unei cãrti care vizeazã sã atragã
un numãr cât mai mare de cititori imagineazã un
anumit tip de lector/lecturã în timpul procesului de
scriere a cãrtii sale. Teoria lui Wolfgang Iser7 ia în
considerare acest cititor implicit, un cititor model si ipotetic
înrãdãcinat în text în timpul creatiei.
Dacã acest cititor ipotetic devine consumatorul efectiv care
cumpãrã cartea în realitate, poate cã acest
element calculat de cãtre autor e una din cheile succesului
cãrtii sale?
versiune în limba românã
de Laura Zahanagiu
--------------------------------
1 Termenii „lizibil” / „scriptibil” au fost
propusi de Roland Barthes în S/Z (Paris: Seuil, 1976)
2 Hans Robert Jauss, Literary History as a Challenge to Literary Theory
(Mineapolis: University of Minesota Press, 1982). Acest termen a fost
inventat de Hans Robert Jauss pentru a explica cum asteptãrile
unui cititor sau cadrul lui de referintã se bazeazã
pe experienta lui literarã acumulatã. Autorul
sugereazã cã pentru ca o operã sã fie
consideratã exceptionalã, trebuie ca aceasta sã
depãseascã orizontul asteptãrilor cititorilor.
3 Ian Maclean, “Reading and Interpretation”, Modern Literary
Theory, ed. Ann Jefferson, David Robey, David Forgacs, Totowa, N.J.:
Barnes & Noble Books, 1982, 122-144.
4 http://www.whitbread-bookawards.co.uk
/press.cfm?page=69&id=25
5 Termen folosit de Michel Riffaterre în Semiotics of Poetry
(Bloomington: Indiana UP, 1978).
6 Fondul total al Premiului Whitbread se ridicã la 50.000 lire
sterline. Fiecare câstigãtor al unei categorii (Roman,
Primul Roman, Biografie, Poezie, Cãrti pentru copii)
primesc 5.000 de lire sterline. Cartea anului, aleasã dintre
câstigãtorii celor cinci categorii primeste
înca 25.000 de lire.
7 Wolfgang Iser, The Implied Reader (Baltimore: Johns Hopkins UP,
1974) si The Act of Reading: A Theory of Aesthetic Response (Baltimore:
Johns Hopkins UP, 1978).
