Stefan Munteanu

_________________

Stefan Munteanu s-a nãscut pe 4 noiembrie 1926 în Caracal, jud. Olt. Dupã absolvirea Colegiului National „Nicolae Filipescu” urmeazã cursurile Institutului de Artã Teatralã si Cinematograficã “Ion Luca Caragiale”. Din 1954 este angajat la Studioul Cinematografic „Bucuresti” unde îndeplineste pe rând pozitia de pictor animator si apoi cea de scenarist si regizor. Pãrãseste tara în 1972 si se stabileste în Statele Unite. Se sfârseste din viata pe 9 decembrie 1990, în Hollywood, CA.
(http://www.alternativaonline.ca/
StefanMunteanu.html)
________________

 

 

Cântar

Copilãria, o grãdinã cu flori firave
Sub care navigheazã nave
Minuscule si delicate
De 7 sau de 8 karate.
Grãdina se închide-n searã
Rãmân copii pe afarã
Si nici o navã nu strãbate
Câmpia de singurãtate,
Ci doar masini ce lasã fum
Si fiecare ia alt drum
Si urcã vãi, coboarã lin
Iar altii pier si nu mai vin.
Când în grãdinã încearc’apoi
Sã o strãbatã înapoi
Gãsesc doar buruieni si mici epave.
Sã fie, oare, acele nave?!
Sã fie totul o pãrere?
Se’mbracã firea în tãcere
Si timpul fata rãvãseste.
În viatã totul se plãteste.

Ramurile genelor

Deasupra, noaptea ascultând cum sunt scoase cuiele din mâinile Crucificatului, îti înfipse în carne toate tintele-stele, fãrã sã mai simtã durerea.
Apoi un preot bãtrân rupse pâinea luminii si o înãltã peste linia de plutire a ochilor: Iisus plecase spre Înalt si privirea lui topea o parte din gheata inimilor.
Prin biserica micã, de lemn, sãracã în hainele ei pictate naiv, Dumnezeu trecu ca o Pãrere (trecea în acelasi timp prin milioane de altare) si sterse urmele de sânge ale Celui ce bãuse paharul pânã la fund.
Iar oamenii care uitaserã multe, ca prin vis (si aceasta era o minune) desi pentru scurtã vreme (din pãcate, asa se întâmplã mereu) îsi strânserã mâinile, devenite blânde si, dintr’odatã frumoase (tumefierile muncii se fãcuserã nevãzute) si îsi zâmbirã fãrã falsitate.
Înflorise Pastele în ramurile genelor.

Los Angeles – 1981

----------------------------------------------
Textele de mai sus (în manuscris) si imaginea Sibiului de pe coperta 1 au fost oferite de sotia scriitorului, doamna Anna Maria Muteanu, Beverly Hills, USA

-------------------------------------------
„Am intrat în crizã de timp – în sensul cã mã apropii de 80 de ani si-am atâtea de fãcut. Omul meu drag a lucrat pentru 3 vieti. A lãsat mii de pagini scrise si desenate.” (fragment din scrisoarea trimisã lui Gherasim Rusu Togan de doamna Anna Maria Muteanu)