POEZIA, nr. 2 / 2007. Tema numarului este “Poezie si rugaciune”.
La ea se raliaza: George Popa, Eugen evu, Spiridon popescu, Serban
Codrin, Ion Rosioru, Petre Fluerasu, Ion Pachia-Tatomirescu, Mihai
Merticaru si prahovenii Geo Olteanu, Filip Köllö, Marta
Barbulescu si Victor Sterom. Dintre tinerii autori, Darie Ducan,
Valeriu Mititelu si Constantin Boboc se remarca. De citit poezia
religioasa din lirica universala, studiile lui Gerge Popa si Marius
Chelaru, eseurile semnate de Mohammad Behnampar si Rodica Grigore
(Despre Alvaro Mutis între Arthur Rimbaud si Maqroll El Gaviero),
cronicile literare de Marius Chelaru, Lucian Gruia (si despre poetul
câmpinean Stefan Al.-Sasa), Emanuela Ilie si Victor Sterom,
perodiile inconfundabilului Lucian Perta. Revista este, ca de fiecare
data, un adevarat manual pentru toti cei îmbratisati de fiorul
liric si nu numai.
ARGES, nr. 7 / iulie 2007. Numar dedicat în mare parte Festivalului
international «Noptile de poezie de la Curtea de Arges»,
eveniment cultural cu participare internationala, exemplificata
în cele patru pagini de poezie reprezentativa pentru semnatari.
Paul Goma, singurul autor român pe care marele scriitor Mario
Vargas Llosa îl cunoaste, premiat de revista Arges. “Un
destin între extreme” este prezentat de Flori Stanescu
si Marin Ionita. De citit neaparat articolul lui Mihai Gramescu
“Manele si corturi”, alaturi de bine rotunjitele poeme
ale lui Daniel Corbu, Costin Tanasescu si Ilie Vodaian.
CAFENEAUA LITERARA, nr. 7 / 49 – iulie 2007. Recentul încununat
cu premiul de excelenta literara al Fundatiei Culturale «Orient
latin», Adrian Dinu Rachieru – intervievat de Virgil
Diaconu (“În literatura conteaza solistii, nu coristii”)
– spune despre o cunoscuta asertiune a lui Mircea Cartarescu
(“Levantul este o lespede de neridicat asupra perimatei si
obositei poezii românesti”): “O imensa prostie
aceasta prea orgolioasa idee cu «piatra tombala». În
cultura valorile coexista, se fecundeaza reciproc.” Pagini
de poezie (buna) de Petre Pârvescu, Romulus Constantinescu
si Liana Rus (excelent “Bon soir, Jeane-Claude!”). Microeseul
lui Paul Aretzu “O stare a poeziei române” completeaza
sumarul unei reviste de citit cu interes în întregime.
DACIA LITERARA, NR. 4 / 2007. Remarcam “România sub
teroarea realismului socialist“ de Cristian Sandache, ”Dante,
ca dragostea însasi“ de Eleonora Carcaleanu si fragmentul
de proza semnat de Daniel Kehlmann, “Dizolvarea”.
DUNAREA DE JOS, nr. 66 / august 2007. “Dintre toate relele
ivite din cutia Pandorei, nimic nu ma indigneaza mai mult decât
reaua vointa” afirma Catalin Enica în articolul “Între
«sfânta naivitate» si ignoranta”. Poeme
de Ion Grigoroiu, Luminita Mihai, Maria-Magdalena Popescu-El-Kharouf,
Ilie Motrescu, laurentiu Pascal. Proza de Maximilian Popescu Vella
– “Reabilitarea (II)”.
ESTEU, nr. 4-5-6 / 2007. Aparuta în conditii grafice îmbunatatite,
revista de cultura al carei director fondator este Victor Sterom
ne propune versuri de Victoria Milescu, Dan Minoiu, Eugen Evu, Maria
Tirenescu, Geo Olteanu, Lucian Gruia si Victor Sterom, un interviu
luat conducatorului publicatiei de scriitorul Emanoil Toma, cronici
literare, proza scurta semnata de Mihai Antonescu si teatru de Vasile
Selaru.
FEREASTRA, nr. 28-29 / iunie-iulie 2007. Despre viata cenaclului
“Agata Grigorescu-Bacovia” în vizita la Castelul
Julia Hasdeu relateaza Lucian Mihailescu. Proza de Fanus Neagu si
de autori mizileni, alaturi de punctele de reper pentru cenaclul
liric, parodiile, epigramele si nu în ultimul rând capodoperele
lui Serghei Esenin, îndeamna la o lectura placuta.
AXIOMA, nr. 7 / iulie 2007. Ieronim Tataru, sub titlul “Pictorul
care reconstruieste poetic lumea”, limpezeste aspecte ale
existentei si creatiei lui Marc Chagall. Marian Ruscu, Nicolae Breb
Popescu, Ion Rosioru si Emile Verhaeren – cu poezii de factura
diferita, unite prin simpla trasatura a sensibilitatii lirice. Profesorul
emerit Paul D. Popescu împlineste 80 de ani si este prezentat
de Marian Chirulescu. Cartea “putin misterioasa” a orientalistului
francez Henry Corbin, “Timpul ciclic si gnoza ismaelita”,
este “talmacita” de Razvan Tatu. Revista abunda, ca
de fiecare data, în articole si eseuri dintre cele mai temeinice
si interesante.
OGLINDA LITERARA, nr. 67 / iulie 2007. Cu pertinenta, Gabriel
Funica scrie despre relatia centru-provincie în context literar,
afirmând: “singura solutie de ameliorare a fenomenului
de echilibrare ar fi trecerea cât mai grabnica la profesionism,
adica la deprovincializare”. Ion Murgeanu prezinta minutios
volumul de versuri al Aurei Christi “Cartea ademenirii”,
iar Florentin Popescu “Opera magna” vol. I-IV, integrala
operei lui Nichita Stanescu, cu adevarat un eveniment editorial
remarcabil. Paul Spirescu si Florin Silisteanu condimenteaza “Oglinda”
sporindu-i valentele lirice.
SUD, nr. 2-3 / mai-iunie 2007. “Reflexul istoric al unui
timp de tranzitie schimbator creeaza dificultati romancierului”
afirma criticul Henri Zalis în interviul consemnat de C. Carbarau.
Amanunte inedite din viata si activitatea poetilor George Topârceanu
si Otilia Cazimir ofera Florentin Popescu, iar Boris Buzila prezinta
“fenomenul Paler”, încheind cu “ma tem ca
nu-I va putea locul nimeni…” De retinut articolul lui
Adrian Bucurescu despre Constantin Brâncusi: “Sa creeazi
ca un zeu, sa poruncesti ca un rege, sa muncesti ca un rob.”
BUCOVINA LITERARA, nr. 7 / iulie 2007. Incitant editorialul lui
Virgil Diaconu “Cultura si cultura de masa”. În
cadrul ciclului “Eminesciana”, o zi din viata marelui
poet (28 iunie 1883) ne este prezentata de N. Georgescu, iar Calin
Cernaianu dezamorseaza neadevarurile sustinute tendentios, în
cea de-a doua parte a “Cabalei antieminesciene”. Despre
avangarda româneasca scrie Ovidiu Morar într-un numar
încheiat la vârf de versurile autoarei americane Rita
Dove.
PRO SAECULUM, nr. 6-7 / iunie-iulie 2007. Despre Miron Radu Paraschivescu
în “Meandrele... unui destin” scrie Ana Dobre.
De retinut eseul Dianei Loredana Pavel “Critica si creatie
în gândirea româneasca” si reconstituirea
“Prin timp, calcând timid pe pasii normanzi ai lui Anton
Holban” facuta de Ion Rosioru.
PORTO FRANCO, nr. 4-5-6 / aprilie iunie 2007. La fel de savuros
ca oricare alta proza purtând amprenta lui Fanus Neagu fragmentul
din romanul “Asfintit de Europa, rasarit de Asie”, vol.
II: “…Revolutiile îsi pierd hazul daca nu sunt
permanente. În cazul când s-au sfârsit, odata
cu biruinta se instaleaza de-a stânga lor tradarile, de-a
dreapta dezastrele si toti conducatroii încep sa-si pateze
obrazul în dosul oglinzii”. Încânta cele
doua poeme ale lui Virgil Diaconu si partea a doua din “Sibila”
Leonidei Lari. Bine fondata prezentarea volumului lui Orhan Pamuk,
laureat al premiului Nobel pentru literatura 2006, “Ma numesc
Rosu” facuta de Oana Dugan: “Metafora a confruntarilor
prezente dintre Orient si Occident ce înca sfâsie un
întreg teritoriu islamic, cartea lui pamuk confrunta cititorul
cu o pleiada de mentalitati ce au stat de-a lungul timpului si înca
stau la baza conflictelor dintre doua lumi diferite în aparenta,
identice ca esenta.”
ATENEU, nr. 7 / iulie 2007. Cronici literare la Dan Persa –
“Cu ou si cu otet “, Bogdan Nita – “Clip,
câtece amoreze” si Violeta Savu – “Atocmiri”
de Carletta Elena Brebu si Adrian Jicu. La rubrica autori si carti,
Ana-Maria Mazilu califica pe buna dreptate cel mai recent volum
al lui Dan Mircea Cipariu “Tsunami” ca o “adevarata
îngemanare între «forma si fond». De citit
si partea a 7-a a “Jurnalului despre Bacovia” de Constantin
Calin.