Galele APLER
1-3 noiembrie 2007
Câmpina a gãzduit, pentru a noua oarã,
Galelor APLER (Asociatia Publicatiilor Literare si
Editurilor din România). La întâlnirea profesionalã
anualã a revistelor culturale si editurilor membre ale
APLER, al cãrei presedinte este Ion Tomescu, au participat
si presedintii Asociatiei Editorilor din România,
Grigore Arsene, si Uniunii Editorilor din România, Mihai
Penescu, precum si numeroase personalitãti ale vietii
culturale si academice din România, dintre care am aminti
pe academicienii Eugen Simion si Nicolae Breban. Invitat de onoare,
fostul presedinte al Academiei, Eugen Simion, a moderat, în
prima zi a evenimentului, dezbaterile desfãsurate la Casa
Municipalã de Culturã „Geo Bogza” pe tema
„Situatia criticã a culturii scrise si necesitatea
înfiintãrii Centrului National al Cãrtii
din România“.
Ca o materializare a dezbaterilor, participantii la Galele APLER
au semnat „Apelul de la Câmpina 2007” privind înfiintarea
Centrului National al Cãrtii în România
ca o alternativã la sistemul defectuos de finantare a
culturii scrise nationale, sistem pe care Ministerul Culturii
si Cultelor si Administratia Fondului Cultural National
îl aplicã de doi ani. A doua zi, participantii
la eveniment au vizitat câteva obiective importante ale zonei:
Primãria Câmpina, ªcoala Centrala si Curtea
domneascã de la Brebu. Seara, la Casa Tineretului, manifestarea
s-a încheiat cu traditionalele premii oferite de un juriu
condus, în acest an, de scriitorul Nicolae Breban. Premiile
au fost acordate pentru anul editorial 2006 si au constat in
bani oferiti de Ministerul Culturii si Cultelor si
APLER, precum si în câte o lucrare oferitã
fiecãrui câstigãtor de acuarelistul Vasile
Popescu din Medias. Premiul „Revista anului 2006”
a fost acordat revistei POESIS din Satu Mare (director: George Vulturescu).
Aura Christi (Bucuresti) si Daniel Corbu (Iasi) au
primit Premiul „Autorul anului 2006”. Graficianul de carte
al anului 2006 a fost declarat Tudor Jebeleanu (Bucuresti), iar
cea mai bunã editurã a fost considerata Editura Fundatiei
Culturale LIBRA (Bucuresti, redactor-sef: Daniela Tomescu). Premiul
pentru Jurnalism Cultural a fost înmânat lui Dan Mircea
Cipariu (ziarul ZIUA), iar în memoria criticului Dan Alexandru
Condeescu s-au acordat douã premii - lui Ion Simut (Oradea)
si lui Vasile Spiridon (Piatra Neamt).*
Adrian BRAD
* fragment preluat din relatarea ziarului «Prahova»
Apelul de la Câmpina – 2007
Initiativa Centrului National al Cãrtii
Reprezentantii celor care activeazã
în domeniul culturii scrise din România, reuniti
în zilele de 1-3 noiembrie 2007 la Galele APLER de la Câmpina,
editia a IX-a, exasperati de persistenta deficientelor
si de ineficienta institutiilor statului în
rezolvarea crizei din acest segment cultural, au hotãrât
cã trebuie sã se implice direct si, dupã
dezbateri si consultãri, lanseazã Initiativa
CNC: înfiintarea Centrului National al Cãrtii
(CNC), capabil sã coaguleze interesul statului cu energiile
breslei si sã gestioneze coerent si unitar, printr-un
management modern, dupã model european, în spetã
cel francez, strategiile, resursele umane si fondurile alocate
sau atrase, pentru sustinerea si promovarea cãrtii
si lecturii.
Au prelevat urmãtoarele considerente generale:
Din 1990 si pânã în prezent, s-a solicitat
în dese rânduri autoritãtilor ca editurile
si revistele literare sã fie sprijinite mai substantial
si mai transparent, pentru a rezista în economia de piatã
si a contribui, mai eficient, alãturi de biblioteci, firme
de difuzare si alti operatori culturali, la promovarea
valorilor spirituale românesti, europene si universale.
Ajutorul si/sau programele de sustinere sau promovare initiate
de Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Educatiei,
Cercetãrii, Administratia Fondului Cultural National,
Institutul Cultural Român si alte institutii prin
achizitii centralizate si descentralizate pentru biblioteci,
fonduri pentru proiecte editoriale si pentru traduceri, burse
pentru autori si traducãtori, sprijin financiar pentru
unele manifestãri expozitionale cu cartea, târguri
internationale de carte etc., desi au crescut ca pondere,
nu au fost gestionate corespunzãtor, fãcând obiectul
a numeroase contestatii, proteste si, mai recent, al unui
Apel pentru salvarea culturii scrise vii, semnat de peste 900 de reprezentanti
ai vietii cultural-stiintifice din tarã
si din strãinãtate, rãmas fãrã
nici un fel de rãspuns pânã acum din partea autoritãtilor,
obligate, de altfel, prin lege, sã rãspundã.
În esentã, semnalele critice au acuzat neprofesionalismul,
birocratismul si lipsa de transparentã si de
eficientã a unor functionari cu atributii
în aplicarea Legii nr. 186/2003 de sustinere si promovare
a culturii scrise, Ordonantei nr.10/2005 (ce cuprinde reglementãri
privind finantarea programelor culturale) si a altor acte
normative în domeniu.
Rezultatele lipsei de strategie, de viziune si de actiune
institutionalã coerentã sunt dezamãgitoare
si îngrijorãtoare. Astfel, industria cãrtii
este decapitalizatã, insuficient promovatã si prost
difuzatã. Se tipãresc în tiraje tot mai mici,
iar scoala, familia si societatea fac eforturi neînsemnate
pentru a introduce lectura printre obisnuintele copiilor
si tinerilor.
Autorii si editorii români sunt tot mai slab motivati,
industria si piata cãrtii de la noi fiind
tot mai departe de tintele mari de performantã
în domeniu, care întregesc profilul spiritual si
imaginea unei tãri: prezenta României ca
invitat de onoare la Târgul International de carte de
la Frankfurt, nominalizarea unui oras în calitate de Capitalã
Mondialã a Cãrtii, realizarea unei retele
nationale de difuzare si a unui sistem de informare, cercetare
si statisticã nationalã în domeniul
culturii scrise, sunt deziderate neîmplinite.
Intrarea României în Uniunea Europeanã implicã
o nouã abordare în promovarea si sustinerea
cãrtii si revistelor literare, ca factor primordial
în cunoasterea si dialogul valorilor spirituale ale
natiunilor continentului, în conditiile pãstrãrii
diversitãtii lor culturale. Existã în acest
sens experienta si modelul unor tãri ca Franta,
Grecia etc., care asigurã un management unitar acestei probleme
prin centre nationale ale cãrtii, menite sã
concentreze si sã administreze extra-ministerial si
cu participarea reprezentantilor celor implicati direct
în acest domeniu, politicile, strategiile, programele, resursele
si fondurile în domeniu.
În consecintã, propunem înfiintarea
Centrului National al Cãrtii, ca institutie
publicã cu personalitate juridicã, sub tutela Guvernului
României .
Iatã câteva din principiile de organizare si functionare
ale CNC:
Centrul National al Cãrtii ar urma sã preia
personalul cu atributii din Ministerul Culturii si Cultelor,
Ministerul Educatiei si Cercetãrii, Administratia
Fondului Cultural National etc., precum si programele de
achizitie, de sprijin financiar pentru proiecte editoriale,
de traduceri, de burse, de mobilitate, de promovare prin târguri
de carte, de stimulare a lecturii, de perfectionare a angajatilor
din edituri, librãrii, biblioteci, toate cuprinse într-o
strategie pe termen lung, mediu si scurt, care sã aibã
ca scop dezvoltarea României ca mare fortã editorialã.
Totodatã, Centrul National al Cãrtii va
avea si atributii de reglementare, certificare, atestare,
informare si monitorizare în domeniul culturii scrise,
prin gestionarea Registrului Cãrtii, a Fondului Cãrtii,
a Catalogului National al Cãrtii si a altor
instrumente de management a domeniului.
În plan regional se pot constitui Centre Zonale ale Cãrtii,
prin parteneriate public-privat între institutii si
organizatii reprezentative în domeniu, care sã
stimuleze initiativele locale, obtinerea de fonduri europene,
monitorizarea pietei cãrtii, informarea publicului
etc.
Conducerea Centrului National al Cãrtii ar fi asiguratã
de un Consiliu de Administratie care sã cuprindã
delegatii asociatiilor reprezentative pe tarã
de autori, traducãtori, editori, difuzori, bibliotecari etc.,
iar functionarea ar fi încredintatã unui
personal executiv, precum si unor Comisii de specialisti,
pe domenii de activitate.
Bugetul se va constitui din venituri proprii provenite din surse diferite,
existente în prezent sau introduse special (taxe, contributii,
tarife etc.), precum si din subventii acordate de la bugetul
de stat. Totodatã, Centrul National al Cãrtii
va avea libertatea sã atragã sponsorizãri, donatii,
fonduri europene etc.
Considerãm cã aceastã initiativã,
la care sperãm sã adere decidentii politici si
administrativi, precum si operatorii culturali din domeniu, poate
fi consideratã un exemplu de parteneriat public-privat în
zona culturii scrise, concretizat în perioada imediat urmãtoare
prin demersurile unui grup de lucru mandatat sã elaboreze proiectul
de act normativ ce reglementeazã înfiintarea si
activitatea Centrului National al Cãrtii. În
acest sens, Federatia Editorilor si Difuzorilor de Carte
din România poate propune specialisti si surse documentare
necesare.
