Bucovina literarã, nr. 11-12 / 2007. De citit neapãrat articolul (prima parte) semnat de Theodor Codreanu „Culpa generatiei fericite”. Din ciclul „Eminesciana”, Constantin Cublesan publicã „Eminescu – nationalist si xenofob”, cu referire la studiul amplu al lui Joachim-Petre Storea, tezã de doctorat sustinutã în 1995 la Universitatea din Viena, Marian Barbu – „În consens cu Eminescu”, iar Dimitrie Vatamaniuc – „Eminescu în aspiratiile sale spre universalitate (2)”. Bun grupajul de poeme ale lui Vasile Tãrâteanu, confesionar si existentialist.

ArgeS, nr. 12 (306) /2007. „Au trecut 18 ani de la prãbusirea comunismului în România si colaborationistii ne conduc din subteran constiinta, sublimând spiritele” afirmã Liviu Ioan Stoiciu în eseul „Procesul comunismului – cinism si pedagogie”, la rubrica Outsider. Prozã de David Ilina, poezie de Alexandru Ghetie, Irina Georgescu, Cristinel Gelu Dâdãl, Cristina Onofre, Florian Stoian Silisteanu, Conita Lena si Marin Sorescu completeazã un numãr reutit la sfârsitului de an.

Caiete silvane, nr. 9 (33) /2007. Remarcãm, la rubrica „Ethnos”, „Hora lui Vãlean” – însemnãri pe marginea unei variante deosebite – si proza „Grota rosie” (Culoarea diavolului ) de Zaharia Prodan.

Pro Saeculum, nr. 12 (44) / 2007. eseuri de Mircea Dinutz, D. R. Popescu, Constantin Carbarãu („Literatura Africii negre de la Goncourt la Nobel”), Grigore Ilisei, Ioan Holban; poezie semnatã de Toma Barbãrosie, Nicolae Grigore Mãrãsanu, Ion Rosioru (Pantumuri), Ion Gheorghe Pricop, Sorin Rosca, Aurel Albu, George Vigdor, toate ilustrate cu reproduceri dupã lucrãrile lui Edouard Manet.

Cafeneaua literarã, nr. 12 (54) / 2007. În interviul acordat lui Virgil Diaconu, Gheorghe Mocuta mãrturiseste: „Trãiesc într-un simulacru de democratie, de lume si de viatã; mã întreb dacã nu si de literaturã”. Clubul Cafeneaua literarã gãzduieste pe Stefan Ion Ghilimescu si Erkut Tokman. „Biblioteca din iarbã” de Adrian Dinu Rachieru îl omagiazã pe cel care a fost marele Nicolae Dobrin, trimisul zeului fotbal.

Salonul literar, nr. 63 /2007. Laura Chiritã face o scurtã prezentare a laureatului premiului Nobel pentru literaturã Salman Rushdie. Bine documentat studiul „Luna, cadru al iubirii în opera eminescianã” de Ion Micheci. Interesante prozele lui George Alexandru Cornicã (un autor de certã perspectivã) si dumitru Ivan („Zonã periculoasã”).

Oglinda literarã, nr. 71 / 2007. Despre Octavian Goga scrie Cornel Ungureanu – „Omul revoltat la 1900”; Maria Postu analizeazã modul în care Nietzsche si Dostoievski au influentat opera lui Nicolae Breban, din perspectiva abordãrii problemei puterii. Numãrul contine note si opinii de lecturã semnate de Monica Murelsan, Mariana Vârtosu, Adina Ungur si Florentin Popescu. Eseul „Doamne (bune si rele) ale literaturii române si universale” al lui Ioan Pachia Tatomirescu trateazã evolutia si involutia liricã a Mariei Banus.

Ateneu, nr. 11-12 /2007. În „Începuturile carierei dramatice a Luciei Demetrius”, Elena Ruxandra Petre analizeazã prima perioadã din creatia autoarei celor „Trei generatii”, iar în eseul „Moartea si râsul la Bacovia”, Alina Bãrbutã dezvãluie aspecte inedite ale creatiei celui la care „râsul ar trebuie privit ca un ecou al strigãtelor generate de un plâns interior”.

Dacia literarã, nr. 6 (75) / 2007 se deschide cu „Arca lui Noica”, care dezvãluie lucruri mai mult sau mai putin necunoscute ale vietii si activitãtii marelui filosof, cu predilectie legãturile acestuia cu intelectualitatea ieseanã. „Obsesia istoriei la Alexandru Ivasiuc” de Cristian Sandache: „Prizonier al propriei sale inteligente neobisnuite, creatorul unui sistem de analizã cu totul personal, aparent rigid si neatractiv, Alexandru Ivasiuc a adus în proza româneascã postbelicã acea seriozitate riguroasã de care aceasta ducea lipsã, o vointã de a supune totul analizei lucide”.

Porto Franco, 10-11-12 / 140 / 2007. Aniversându-l pe academicianul Mihai Cimpoi, redactia reproduce interesantul eseu „Proeuropenismul românesc – modele românesti de uniune europeanã” prezentat la Universitatea „Danubius” din Galati. Poemele lui Ioanid Romanescu, Mihai Ganea si cele al Lilianei Spãtaru, Alinei Beatrice Chescã si Oanei Gina Mihai (Premiul pentru grupaj de versuri la Festivalul National „Grigore Hagiu”) dau cãdurã acestui numãr diversificat si plin de sevã.

Sud, nr. 10-11 (99-100) / 2007. Un continut incitant bine dozat – aniversãri, comemorãri: Aureliu Goci cu „Zaharia Stancu – Descult prin Balcania”; cronica literarã: Radu Voinescu – „Confesiunea unui damnat”, despre romancierul Dan Stanca; versuri de Vasile Tãrâseanu si Claudine Bertrand. La multi ani pentru numãrul 100!

Dunãrea de jos, nr. 69 / 2007. Documentat si rotund studiul lui Ion Corduneanu „Paradigma diagonalã a raportului dintre filozofie si religie la începutul mileniului al treilea de crestinism, din care citãm: „Întruparea este evenimentul tainic petrecut în istorie si care adreseazã filosofiei provocare cea mai serioasã. Pentru cã ratiunea trebuie sã depãseascã logica proprie însusindu-si-o pe cea a revelatiei”. Retinem, de asemenea, eseul, tradus de Petru Diamandi, „Un copil teribil si o cântãreatã chealã” semnat de Rosette C. Lamont si „Eros si cosmogonie” de Traian Drãgãnescu. Nr. 70 /2007. „La nivelul gândirii comune, boema este conditia fireascã a artistului, fie el scriitor, pictor, sculptor, muzician sau câte ceva din toate acestea, adicã un soi de caracudã tãcutã, dar omniscientã – un soi de piscotari ai zilelor noastre care nu scapã niciun eveniment cultural cu «fiescul» protocol din final” spune George Lates În eseul „Eminescu si… boema”. A. G. Secarã prezintã cel mai recent volum de poezie al câmpineanului Florin Dochia, „33- piatrã, pasãre, duh”, intitulându-si cronica „Ciornele pinguinului de bibliotecã”. Frumoasã poezie de Dan Brânzei, Clara Mãrgineanu (În amintirea Fridei Kahlo, Ion Zimbru, Dan Mircea Cipariu (Poeme matritã).

Contemporanul, nr. 11 (668) / 2007. O revistã care se respectã nu coboarã niciodatã stacheta valoricã. De citit în totalitate, fãrã nici un fel de rezerve. Spicuim: Aura Christi – „Planeta” Israel, dialogul lui Sandu Frunzã cu Leon Volovici – „Drumul spre Ierusalim”, Maria Irod – „Între modernism si postmodernism”, proza „Paradoxul fricii” de Maayan Bar” etc.

Esteu, nr. 7-8-9 / 2007. Multã poezie: Lucian Gruia, Niculina Oprea, Ana Zegrean, Ioan Vintilã FIntis,IoanSuciu, Rodian Drãgoi, Costin Lupu, Cezar Baltag etc. Recenzii semnate de Geo Cãlugãru, Monica Muresan Nicolae Dorel Trifu. O emotionantã tabletã - „Un vis putred” – de Victor Sterom în amintirea regretatului poet Costin Lupu.

Axioma, nr. 11 (92) / 2007. Numãr ilustrat cu imagini ale sculpturilor lui Auguste Rodin, despre care scrie Ieronim Tãtaru („Rodin si Rilke”). Aceeasi semnãturã la „Vasile Pârvan si criticii literari”. Mihai Apostol continuã „Colocviul despre lumea poeziei (Bestiar poetic XXI)”. Gherasim Rusu Togan trateazã despre „Sudalma, un relict cu efect degradant”. Din „Nonjudicativul în orizont logic si etic”, Viorel Cernica ne oferã partea a doua. Note de lecturã semnate de I. Necula (Mihai Posada – „Opera publicisticã a lui Mircea Eliade”), Lucian Gruia (Genoveva Logan), Petre Fluerasu (Bogdan Groza), Victor Sterom (Florin Dochia, Ioan Vasile), Florentin Popescu (Gheorghe Monovanu). Codrut Constantinescu întreabã „De ce trãim în manelism?”

Câmpina literar-artisticã si istoricã, nr. 16 / decembrie 2007. Suplimentul sãptãmânalului local „Oglinda de azi”, realizat de Ion Sovãialã, marcheazã în continuare 80 de ani de la aparitia publicatiei „Câmpina”, ziar-revistã (1927-1929). Recenzii pertinente la douã cãrti de poezie. „Discurs despre cãdere” de Cornel Sântioan Cublesan si „Vã fac cu ochiul” de Emanoil Toma. Continuã publicarea fiselor biobibliografice Constantin Stelian.

Almanahul revistei Dunãrea de jos, 2007. Frumos si condensat. Cele 250 de pagini pun în evidentã viata culturalã efervescentã a orasului de pe malul fluviului – „Cel mai vestit al întregii Dunãri”, dupã Mihail Kogãlniceanu. O reusitã a redactiei (multumim, Florina Zaharia!), o necesarã reluare a unei traditii benefice. [S.A.S.]